În ultimul timp, numărul retragerilor din turneul regional de sumo din Japonia a crescut considerabil, ridicând întrebări cu privire la sănătatea și bunăstarea luptătorilor. De la hiperhidroză la osteoartrită și bronșită, lista afecțiunilor care afectează luptătorii de top din sumo devine tot mai lungă. Shonannoumi, unul dintre acești luptători, s-a retras recent din turneu din cauza unei accidentări, alături de mulți alții care au căzut victime programului intens.
Deși retragerile din turneele regionale nu sunt neobișnuite — rezultatele acestor competiții nu afectează clasamentele oficiale — amploarea acestui fenomen din luna octombrie a fost impresionantă. Pe parcursul turneului de 28 de zile, care traversează cinci dintre cele opt mari regiuni ale Japoniei, absențele din divizia de top au ajuns la un nivel alarmant.
Un echilibru între popularitate și sănătate
Popularitatea în creștere a sumo-ului a dus la un paradox pentru Asociația Japoneză de Sumo (JSA). Pe de o parte, este esențial să se capitalizeze pe cererea ridicată de evenimente și să se extindă calendarul turneelor regionale. Pe de altă parte, extinderea programului reduce timpul de recuperare între competițiile oficiale, ceea ce duce la mai multe accidentări și absențe, afectând calitatea meciurilor.
Problema nu este doar absența unor vedete în timpul competițiilor, ci și impactul pe termen lung asupra sănătății luptătorilor. Cu un program atât de solicitant, devine din ce în ce mai dificil să se recruteze noi luptători, mulți dintre aceștia (și părinții lor) fiind descurajați de riscurile și rigorile acestui sport tradițional.
Posibile soluții
Există câteva propuneri care ar putea îmbunătăți sănătatea luptătorilor fără a reduce numărul de turnee. Una dintre acestea ar fi împărțirea echipei de turneu în două grupuri, bazate pe clasamentele est și vest. Acest lucru ar permite fiecărui grup să participe la jumătate din turnee, oferind astfel mai mult timp pentru odihnă și recuperare.
Un alt aspect ce necesită îmbunătățiri este alimentația și efortul fizic al fiecărui luptător. În prezent, multe aspecte ale vieții din turnee — de la transport și cazare până la alimentație — urmează un model standardizat, care nu ține cont de diferențele în greutate și starea fizică a fiecărui luptător. Acest model, deși convenabil din punct de vedere logistic și financiar, poate afecta sănătatea luptătorilor pe termen lung.
Comparativ cu alte sporturi de top, cum ar fi fotbalul sau rugby-ul, unde jucătorii sunt monitorizați constant prin tehnologii avansate pentru a se asigura combinația optimă de alimentație, odihnă și activitate, sumo-ul rămâne în urmă. Luptătorii continuă să consume mese bogate în sare și zahăr procesat, în timp ce utilizarea sălilor de forță și a antrenamentelor cu greutăți este încă nereglementată și lipsită de o bază științifică solidă.
Schimbarea este necesară pentru viitorul sumo-ului
Sumo nu este doar un sport, ci un stil de viață. Cu toate acestea, într-o eră în care alte sporturi evoluează rapid în ceea ce privește îngrijirea sportivilor, sumo-ul trebuie să adopte practici mai moderne legate de nutriție și recuperare. Dacă Asociația Japoneză de Sumo poate învăța din exemplele altor sporturi și poate implementa măsuri mai bune pentru sănătatea luptătorilor, sportul are toate șansele să prospere și să atragă noi talente în viitor.
Este evident că schimbările trebuie să vină pentru a proteja sănătatea luptătorilor, dar și pentru a asigura viabilitatea și popularitatea continuă a sumo-ului.
