Sumo, sportul tradițional japonez în care sportivi uriași, care pot depăși 265 kg, se înfruntă în ring, se confruntă cu o criză majoră de sănătate. Tot mai mulți luptători se retrag din competițiile de toamnă din cauza problemelor grave de sănătate cauzate de greutatea excesivă. În această toamnă, numărul retragerilor a ajuns la două cifre, cu luptători de top care se confruntă cu diverse afecțiuni precum transpirația excesivă, dificultăți respiratorii, boli articulare, complicații ale diabetului și alte probleme medicale.
Printre cei mai cunoscuți luptători care s-au retras din cauza acestor probleme se numără Takakeisho, fost deținător al celui de-al doilea cel mai înalt rang din sumo, care s-a văzut nevoit să-și încheie cariera din cauza unor accidentări la picioare, genunchi și gât. Pe lângă el, marele campion Terunofuji, suferind de diabet, nu a putut să își revină complet după rănile suferite în timpul luptelor, afectat și de problemele sale cronice la genunchi.
Această criză a adus în discuție necesitatea modernizării sportului, prin impunerea unor limite de greutate și integrarea unor măsuri medicale mai stricte în pregătirea sportivilor. În ciuda acestor avertismente, sumo rămâne un sport fără categorii de greutate, ceea ce încurajează sportivii să își crească masa corporală pentru a avea un avantaj în competiție, cu toate riscurile pe care aceasta le implică pentru sănătatea lor.
O criză de sănătate care durează de ani de zile
Comentatorii sportivi avertizează de ani de zile că sumo se confruntă cu o criză de sănătate tot mai mare, pe măsură ce sportivii devin din ce în ce mai grei și continuă să concureze la vârste mai înaintate. Dacă în anii ’50 greutatea medie a unui luptător de sumo era de aproximativ 110 kg, aceasta a crescut acum la 160 kg. Mai mult, unii luptători au ajuns să cântărească chiar și 265 kg, consumând în medie 10.000 de calorii pe zi, de cinci ori mai mult decât este recomandat pentru un bărbat obișnuit.
Takayasu, un alt luptător de renume, s-a retras recent din sezonul de toamnă din cauza unor probleme grave la spate. La fel ca mulți alți sportivi din sumo, Takayasu a trebuit să facă față unor afecțiuni cauzate de greutatea imensă pe care o poartă în timpul luptelor.
Soluții propuse pentru viitorul sumo-ului
Mai mulți antrenori și experți au cerut reforme pentru a proteja sănătatea sportivilor. Unul dintre aceștia, antrenorul Takehiko Daiguji, a sugerat limitarea indicelui de masă corporală (IMC) la maximum 45 pentru luptătorii de sumo. Deși acest lucru ar depăși cu mult recomandările pentru o greutate sănătoasă, ar reduce riscurile semnificative de accidentare și probleme de sănătate. Totuși, această limitare ar exclude mulți sportivi de top, cum ar fi Takakeisho, care la înălțimea sa de 175 cm și greutatea de 165 kg avea un IMC de aproape 54.
Pe lângă limitele de greutate, experții sugerează și adoptarea unor practici moderne de medicină sportivă și nutriție. John Gunning, un cunoscut comentator de sumo, a subliniat că, în 2024, este greu de înțeles de ce sportivii profesioniști din sumo continuă să consume mese bogate în sodiu și zaharuri procesate, fără un plan nutritiv adecvat. El a adăugat că, deși utilizarea sălilor de sport și a antrenamentelor de forță a crescut, acestea sunt adesea realizate fără o bază științifică solidă.
Obezitatea a fost de mult timp asociată cu riscuri crescute pentru sănătatea inimii, tensiune arterială ridicată și chiar anumite tipuri de cancer. În acest context, necesitatea reformelor în sumo devine din ce în ce mai clară, pentru a preveni problemele grave de sănătate care afectează sportivii de top și pentru a asigura viitorul acestui sport tradițional
